Zâmbind a primăvară
zâmbetul ei e primăvară în inima celui îndrăgostit
zâmbetul iubirii e larg și te prinde
te coase cu ațe ușoare voalate subțiri și tari
te strânge, nu poți dovedi nimic sub cer
simplă și pură constrângere, care te înlocuiește pe tine însăți cu tine, un necunoscut
te atrage în vedenii și gesturi aplecate, nesigure,
picurate colorat cu un pic de noroc
până se umple paharul și apoi îl sorbi îndesat
poezie de Ana Eugenia Păcurar
Adăugat de Petronia Dajna
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.