Trezire
Port pe frunte crenele de gânduri nerostite
Haina lunii noaptea o dezbracă
Din nou mă-ndrept spre malul cu ispite
Iarăși joc aceeași veche joacă.
Arunc cu amintiri, fac cercuri mari în apă
Păsări zburătăcesc pe zare a perechi
Vântul subțirel prefiră rosturi, parcă sapă
Un nou făgaș de rime prin urechi.
Se dezghioacă mugurii în plete vii pe ram
Poate este floare, poate este frunză
Incertitudinile înfrunzesc un dram
La trezirea somnului din om confuză.
poezie de Mariana Tanase
Adăugat de Denisa Mitru
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jocuri
- poezii despre frunze
- poezii despre vânt
- poezii despre vestimentație
- poezii despre urechi
- poezii despre timp
- poezii despre somn
- poezii despre păsări
- poezii despre păr
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.