Viața e tot
Lumina e viață și viața e zbor
De păsări ce fulgeră nor după nor
Iubirea e viață și viața e vis
Cu aripi de fluturi și flori de cais.
Un câmp de verdeață cu fraged miros
E viața aceasta cu trup lunecos
Ea trece așa precum trecem în zbor
Pe luciul zăpezii c-un simplu fior.
Viața e cartea pe care o știi
Zi după noapte, amurg după zi
E-un dangăt de clopot ce bate mereu
Și știm că va trece și ne este greu.
E zbuciumul mării pe timp de furtuni
E luna ce-ascunde atâtea minciuni
E foșnetul ierbii când trece un cerb
Și e substantiv, adjectiv sau e verb.
E floarea de colț a iubirii dintâi
E șoaptă de seară spunând,, mai rămâi
E dulcea mireasă cu mers diafan
E cântecul nopții pe-aripi de pian.
O frază de clipe, de luni și de ani
Un șir infinit de salcâmi și castani
Un soare ce stă prea ades după nori
E viața aceasta-n mai multe culori.
Și focul ce arde și crește mereu
Și binele-bine și binele-greu
Și plânsul amarnic al celui bătut
Și râsul sarcastic al celui avut.
E viață copilul în lume pierdut
Un semn de întrebare imens, neștiut
Un hohot de râs ce revine mereu
Și iarba ce crește acuma mai greu.
Viața e-ntregul acest Univers
Cu râuri de lacrimi ce n-au nici un sens
Cu griji, bucurii, cu nevoi și dureri
Speranța-ntr-o zi mult mai bună ca ieri.
E-o grea bătălie pierdută în zori
În care învinșii vor fi-nvingători
Iubiți-o, căci unică e pe pământ
E rază de soare și boare de vânt.
poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.