Domnișoarelor iar l-am visat pe Nicolae Labiș
În fiecare clipă realitatea mă izbește în față
irealitatea
rupe cuvinte din carnea mea
bucăți mari
din poemele mele de dragoste
atârnă
pe gardurile femeilor
din satul meu natal
câinii fug
cu colacii iluziilor mele nocturne
în cozile lor mândre
ca niște steaguri
la o manifestație
anti-realitatea românească
apoi
se încaieră
prin
șanțurile
haikuurilor mele de weekend
dincolo de retina imaginației
fetele mari se joacă de-a v-ați ascunselea
cu sentimentele mele erotice
de copil
cu efect întârziat
babele satului
mă recunosc ca lider de necontestat
Și eu eu ce fac
Cu poezia pe umăr ca o pușcă
iar vreau să vânez
moartea căprioarei
dintr-un foc
Halal poet
cu
scaunul singurătății
la
cap
N-am ce zice
n-am ce scrie
Pauză de viață
cică
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (23 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre sat
- poezii despre vânătoare
- poezii despre visare
- poezii despre virginitate
- poezii despre viață
- poezii despre singurătate
- poezii despre realitate
- poezii despre noapte
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.