Acasă, toamna
Nici nu mai sufăr, nici că-s vindecat,
Pe deal stejarii magici s-au uscat
Un pâlc de-aluni, cochet, cu alunițe,
Ca spaliere suple-s pentru veverițe
Peste livezi un nour trist burează,
Roșind pe ramuri fructele oftează
Pe prispă,-n furcă mama caier toarce
Dar firul vieții nu se mai întoarce
Melancolia-n straturi mi s-a cangrenat
Mă mir că țipetu-n laringe s-a blocat
Sătenii mă privesc ca pe un venetic,
Singurătate topită în nimic... Nimic
De la-nceput nu mai pricepe exilatul,
Doar mama-și simte ca pe ghiont băiatul
Nici nu mai sufăr, nici că-s vindecat,
Pe deal stejarii magici s-au uscat...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Mircea Micu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre veverițe
- poezii despre tristețe
- poezii despre toamnă
- poezii despre stejari
- poezii despre singurătate
- poezii despre sat
- poezii despre mamă
- poezii despre fructe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.