Balada cupei de Fetească

Iubita mea c-un an mai mare
(Funcţionară la ghişeu),
Mai ţii tu minte ziua-n care
M-ai prins cu ochii-n decolteu?

M-am înroşit precum copilul
Prins cu fiţuica sub caiet,
Dar îţi zâmbea discret profilul
Şi m-am simţit din nou poet.

Catrene multe, inspirate,
Spre sânii tăi am înălţat,
Tu doar râdeai cu voluptate
Şi îmi spuneai că-s ne-nţărcat.

În seara-aceea îngerească
Ţi-am zis să nu ţi-i mai ascunzi
Gustând o cupă de Fetească
Din valea sânilor rotunzi;

Brusc, ne-a crescut adrenalina,
Cuprinşi de un fior astral.
Tu mi-ai cerut să sting lumina
Şi ne-am lăsat purtaţi de val...

Ce-a fost sub razele de lună,
Să spun în versuri n-are rost,
Ai fost cu mine bună, bună...
Ştiu în detaliu cum ai fost.

Azi, când se-ntâmplă să zâmbească
În cupa mea un vin zglobiu,
Visez la stropii de Fetească
Lucind pe pieptul tău nurliu.

poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!