Dorul...
Și iarăși frunzele se zburătăcesc în vânt
Îngălbenite de timp se-ndreaptă către pământ
Și-ntrebi nedumerit când bocnă-i iazul morii:
Mai trecători pe pământ sunt oamenii, sunt norii?
Când șarpele-crivăț șuieră-n negrele ramuri
Și greu, tot mai greu saturi prea flămândele guri
Zic: mai călător pe pământ nu-i omul, nu-i norul
E frunza arămită de vreme, e dorul!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nori
- poezii despre frunze
- poezii despre vânt
- poezii despre timp
- poezii despre negru
- poezii despre gură
- poezii despre galben
- poezii despre dor
- poezii despre crengi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.