Lăsați-mă să cânt!
Am cântat întâiași oară
La un solz ce n-a fost bun
Fiind solz de roșioară
Și nu solz de crap bătrân.
Am pornit să cânt, să șuier
Prin codri mari de la noi
A paguba-apoi să fluier
După ce-am pierdut din oi.
Când am vrut să cânt din frunză
Tata m-a admonestat
N-avem din ce face brânză
Și îți arde de cântat.
Întregind târziu și turma
Rătăcită pe obcine
Peste munți căzuse bruma
Ruginise frunza bine...
Cântul nu era de mine!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre tată
- poezii despre păduri
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
- poezii despre lactate
- poezii despre bătrânețe
- poezii despre brânzeturi
- poezii despre brumă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.