Jivina-Divină
O jivină se transformă în divină
Și pleacă seara la cules de prune.
De îi e pruna pe măsură
Si de dă țuica mai bună
O seduce pînă la moarte
Și o stoarce de tărie
Rămînîn doar o hîrtie
Ce se pierde în prospătură
Galbenă și pricăjită.
A devenit pruna o urîtă
Iar jivina cea divină
Pleacă la cules de prune
Să le stoarcă de palincă,
Să rămînă pielea slută
Că palinca-i mai fină
Și țuicuța-i mai bătrînă,
Prospătură e Divină!
Plină de miros de prună!
fabulă de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre seducție, poezii despre seară, poezii despre moarte, poezii despre galben sau poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.