Dragostea versului
Floare sufletească rară
Zâmbete te rog presară
Și-mi alungă nori de ploaie
Suferințele-mi înmoaie
Dai fiori singurătății
Îndulcești amarul vieții
Ștergi o lacrimă sau pui
Pe obrazul orișicui
Visul meu în prag de seară
Fă-mi iar inima ușoară
Lasă-mi sufletul să cânte
Versul tău să mi-l alinte
Să-mi săruți ochii alene
Mângâie-mi pleoape si gene
Și pe trupu-mi dezvelit
Culcă-te încet, șoptit,
Fii-mi iubire poezie
Mă predau cu totul ție
Să-mi alunge glasul tău
Tot ce-i trist și tot ce-i rău
poezie de Adi Conțu (31 mai 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.