Ce mai contează...
Mi-e dor de marea noastr-albastră
Și de nisipul zdrențuros,
De valuri și de pescarușii
Cu zborul lor cel languros
Și parcul ce ne deschisese
Cu verdele, speranța-n vise
Și mâinile ni le unise
Spre lumile din noi deschise.
Dar ai plecat furându-mi vara
Și parcul l-ai lăsat în urmă,
Și nopțile de lângă mine
Cu vise, devenind cutumă.
Ți-as arăta doar o alee,
Nu e departe nicidecum,
Ți-as scrie o adresă nouă
Și te-ai abate de la drum
Și nu contează anotimpul
Nici drumul cum este pavat
La capăt m-ai gasi pe mine...
Nu va fi nimeni... vinovat.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Corina Mihaela Soare. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre verde
- poezii despre parcuri
- poezii despre noapte
- poezii despre nisip
- poezii despre mâini
- poezii despre dor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.