Pierdut...
am naufragiat
m-am lăsat pierdut
naufragiat
confiscat
răpit de întuneric...
dozez timpul rămas
cărare sus pe geană
de apus sălbatic
roșul ce îl cuprind în brațe
vreau să nu-l las în urmă
întorc ce cred că am
în priviri să cuprind
un tramvai
al timpului
nespus de frumos
unde ești tu...
eu rămân un orizont răpit
cu gândul la tine
șinele oare nu se întorc
să mă ducă
cât de curând la tine?
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.