Pământ rotund
Pământ rotund, prieten vechi,
Ce s-a-ntâmplat de-o vreme-ncoace?
Ne tragi adesea de urechi,
Ne faci cenușă sau băltoace...
E evident că te-am mâhnit,
Cu felurite fapte rele,
Te-am defrișat, te-am mâzgălit,
C-un munte de porniri mișele...
Ca dinozaurii hapsâni,
Ți-am maculat verdeața toată,
Pe aer ne-am făcut stăpâni,
Și Mări am înecat în zloată...
Zadarnic sună-un clopoțel,
Când depășim orice măsură,
Noi nu ne deșteptăm defel,
Și dăm cu țestele-n bordură...
Pământ rotund, prieten drag,
Mai păsuiește-ne un ceas,
Sperând, pe-al rațiunii prag,
Și noi că face-vom... popas...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Eugen Ilișiu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre urechi
- poezii despre tristețe
- poezii despre prietenie
- poezii despre munți
- poezii despre depășire
- poezii despre cenușă
- poezii despre ceas
- poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.