Clovnul filosof
Vodevil de nisip
Vă arăt și vă țip
Dune de miraje
Chipuri peisaje
Lumea-și prezintă
Șoapte ce alintă
Timpul să și-l mintă
Părând influentă
Turmă prea decentă
Prezentând corectă
Tăvăleala-n vise
Ce le vor permise
Peste jurăminte
Smoală turnată
Frescă de erată
Incepând a minte
Că mi-s neștiutori
Ca niste băutori
Ce nu știu ce sorbesc
Declarând "te iubesc"
Și apoi te orbesc
In copite rănesc
Lăsându-te-n urmă
In gropi ce scurmă
Cu viermi șoapte
Sfruntate-fipte
In vortexuri
De amintiri...
Cu jurămintele
In hangerele
Precum ramurile
De sub apele
Ce iesă-n secetă
Păduri-necată
In baraj de beton
Balconul cel amvon
Unde oratoric
Clovnul filozofic
Cu glasul malefic
Pare un excentric
Pastor în religie
Ce pare efigie
Turmei prea juisată
Și incolăcită
Precum șerpăriile
Ce trăiesc ruturile
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.