Ridică-ți, române, fruntea
Ridică-ți curajul din pământ, române
În flacără de lumânări străbune
Dacii nu s-au închinat pentru un colț de pâine..
O viată de vrei să stai legat
Gândește-te dacă se merită
Să mănânci zoi de străini aruncat
În lingușiri de falsă politică...
De a sta îngenuncheat
La conducerea ce ne-a înfierat,
Pentru a lor bunăstare de neiertat
Din seva pământului sfânt
Unde a curs sânge mult
Să fim noi stăpâni...
Nu... în lanțuri câini!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre sânge
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre pâine
- poezii despre politică
- poezii despre mâncare
- poezii despre lumânări
- poezii despre foc
- poezii despre câini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.