Cine se mai uită la ei
In vară și primivară
Plini de flori, mireasmă
Cine se mai uită la ei?
Acum la copaci de tei
La salcâmi plini de rugi...
Acum, rămași chilugi
Ca niște bătrâni milogi.
In vântul aspru al vieții
Asteptând cu jale copii
In cuibul palmelor goale...
La anul vor reînflori
Și păsările vor veni...
Dar la ai noștri bătrâni
Uscați de viață prin azil
Cine se va mai și gândi...
Cu ramurile tremurând
Cu ochii pierduți in vânt
In toamna rece a vieții.
Vom ajunge toți pe rând...
Ca niste copaci chilugi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre tei
- poezii despre păsări
- poezii despre ochi
- poezii despre flori
- poezii despre crengi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.