Frunză gondolă
Omul-i umbră miscătoare
Se inchină, indreaptă... si moare
Visele zboară amărâte-n puf
Plini de ofuri și năduf
Trupul-mi floare de păpădie
Prin mărăcini și vânturi
Clipele le zdrobesc in file
Număr zile ca un moroi
Gândurile ca niste trestii
Leagănă in valuri tâmpla
Navighez hoinar fără cârmă
Prins intr-o sticlă in valuri
Un răvaș pierdut-mi drumul
Incercând să-mi caut sensul
Câine fidel-mi latră versul
Hrănit de muză cu universul
Mă urc intr-o gondolă de gând
Mă aruncu-mi frunză in vânt
Răsfirat... praf de lut pe pământ
Suier, dorm... si in vise cânt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre gânduri
- poezii despre câini
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre versuri
- poezii despre timp
- poezii despre strigoi
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.