Nu știu...
De ce te-am ales pe tine
Din atâtea priviri feline,
Și te-am ascuns in mine
În tăceri de peșteri..
Unde ți-am inchis ecoul
În sunetul din căușul...
De unde sorbeai apă
de izvoare
Ca dintr-o scoică de mare.
Și... ucis de intrebări
Nu știu,.. nu găsesc răspunsul
Care mi-l dă sărutul.
Ca un răsărit de soare
Într-o peșteră pe un mal de mare...
În stânca pieptului
Măcinată de valurile timpului...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre speologie
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre sunet
- poezii despre stânci
- poezii despre feline
- poezii despre apă
- poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.