Rătăcesc cu ochii ei
Într-o seară de vară
Am gustat mireasma de tei
a fericirii.
Privirile sub ghilotina despărțirii
S-au alungit in mierea sudorată,
Adunată de buze din nectarul pielii.
Inversându-se una, alteia...
Și de atunci rătăcesc cu ochii ei
Și poate și ea, cu ai mei.
În căutarea sclipirilor din clipele...
Cu mireasma noastră de tei
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tei, poezii despre seară, poezii despre ochi, poezii despre miere, poezii despre fericire sau poezii despre apicultură
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.