Cruci îndoite...
Fugitam mult și bine
De fiare in peșteri
Cu picioarele goale
Rugându-ne la ingeri
Să ne fie doar lumini..
Ne-a fost tare bine?
Acum in intunericuri
Ne ducem singuri
Ne rugăm din invidie
Fără lumină in suflet
In prea multă lumină
Prin orașele peșteră
Unde ne inchidem..
Prividu-ne intre noi
Ca niste fiare in război!
Și va veni iar vremea
Cu cruci indoite in zvastici
Când o să ne ucidem
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre speologie
- poezii despre lumină
- poezii despre suflet
- poezii despre război
- poezii despre picioare
- poezii despre oraș
- poezii despre invidie
- poezii despre cruce
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.