Evadare simplificată
în timpul descoperit cu jumătate de inimă
palmele devin ventuze pe zid
oasele schele ce improvizează echilibrul
carnea se întinde arcuri
în infuzia de speranță și marea poftă de risc
într-o evadare simplificată
se sare provizoriu peste povârnișuri osoase
în cealaltă jumătate de inimă
în diminețile de trezire
cu noaptea-n cap
umbre alunecă de pe frunte deasupra sprâncenelor
nu e regretată bucățica aceea de mătase
cu care se șterg ochelarii negri
ar dispărea orice fermecare
a desprinderii din acest film de întuneric
ce lasă suluri spumoase să treacă valuri
în răpăit de tobe
alunecări pe parapetul inimii
desprinse dintr-un coșmar simfonic
năvălit de oriunde
mărind îndoielile născute în singurătatea lumii
deșertică într-o parte și înzăpezită în cealaltă
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre inimă
- poezii despre întuneric
- poezii despre zăpadă
- poezii despre timp
- poezii despre sprâncene
- poezii despre singurătate
- poezii despre poftă
- poezii despre ochelari
- poezii despre negru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.