Noaptea (pastel bucureștean)
Noaptea se lasă încet printre blocuri,
Întunericul se scurge lin pe balcoane,
Lumini la ferestre se aprind pe alocuri,
În intersecții ard stâlpi cu neoane.
Umbre obosite se mișcă pe trotuare,
Mergând împleticit încolo și-ncoace,
Prin parcuri tineri rebeli sub felinare,
Glumesc, trăgâd cu nesaț din chiștoace.
Pietoni, câini, bișnițari, biciclete,
Înghesuiți, merg pe trotuare înguste,
Ocolind în grabă câte-un sticlete,
Operativ, ocupat cu filajul la fuste.
Un rapsod cântă înfocat la o chitară,
Încercând să pară talentat și rebel,
Profitând de întunericul de afară,
Un maidanez ridică piciorul spre el.
Luna se ascunde încet după blocuri,
Noaptea este întotdeauna sfetnicul bun,
Pentru dame cu tocuri și cei ce fac jocuri,
Pentru edilii ce vor să dea mâine un tun.
poezie de Paul Aelenei din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre viitor
- poezii despre umor
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre talent
- poezii despre pietoni
- poezii despre picioare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.