Pragul durerii 2
Trec pragul
durerii
în vara asta
PARANOICĂ...
o nouă pagină
voi începe...
fără răni în
suflet
fără să mai
intru cu
capul în perete...
Probabil toată
viața mă voi
închide într-o
celulă virtuală...
crispat și în același
timp liniștit
în fața unei
pedepse fără de
sfârșit
trecând
PRAGUL DURERII...
trecând peste
dragoste, ură, gelozie
păcate neîmpărtășite...
curățindu-mă de
gunoiul sufletesc
de gunoiul trupesc
și de toată
DEȘERTĂCIUNEA umană...
poezie de Nicholas Lungu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.