Iubirea nu e pe furiș
O lacrimă ce stă acum să pice
Lucește ca un diamant nepretuit
Și dorul de pe gene se prelinge
Nu îi dau voie, viața nu m-a biruit
Astept soarele ce sărută marea
Să urce si pe cerul meu de vis
Să luminez cu gândul toată zarea
Iubirea mea deschide un paradis
Transform lacrima-n perle sidefate
Iubirea într-un baldachin cu flori
Mereu sireag la gâtul meu purtate
Prima întâlnire ce-mi dă acum fiori
De mână m-ai luat, în viață am plecat
Purtați in vis cu ochii mintii deschisi
Cu puterea gândului m-ai si fermecat
Trăiți deschis, iubirea nu e pe furiș
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.