* * *
a mai rămas o stâncă
în larg
unde pescărușii se duc
să își facă siesta
pe singura piatră ce arde
eu nu iubesc pescărușii
ți-am spus de o mie de ori
cu guri închise în estuare
ți-am zis
cu valul de foc în reflux
ți-am spus că nu iubesc
pescărușii
nici aerul dintre aripile lor insalubre
ce zboară pervers
deasupra cerului oglindit
în coama stâncii rămase
mă tot repet
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stânci
- poezii despre zbor
- poezii despre murdărie
- poezii despre iubire
- poezii despre gură
- poezii despre foc
- poezii despre aripi
- poezii despre aer
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.