Clipe de albastru
De-mi ești seninul zilelor de vară,
Te-mbrățișez cu brațele-mi de cer
Și c-o privire ca întâia oară
Când ochii-au fost iubirii mesager.
Iar dacă-mi vii ca mângâierea apei
Și mă cuprinzi în valuri de sărut,
Mi te voi scrie-n amintirea pleoapei
Ca un poem al clipei ce-a trecut.
Cu ochii-nchiși, te voi putea privi
Și-ți voi fi cer de-albastru și de rouă
În clipele când tu mă vei iubi
Și orice timp va fi o vară nouă
Iar de va fi, sub pleoapa mea să dori,
Ne vom topi-n albastrul unei flori.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.