Harș
când se vorbește de ea
se înnegrește răcește
coasa ei prinde brumă
cresc țurțuri de teamă
noi defilăm prin malluri cu telefoanele
la vedere
noi defilăm.
se vorbește la telefoane
tot mai des
se vorbește
și telefoanele prind țurțuri
se înfig în urechi.
e disperată doar noi numai noi am inventat telefoanele
să o auzim cum tropăie
prin defilarea noastră
și harș coasa harș.
poezie de Liviu-Ioan Mureșan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre telefon
- poezii despre țurțuri
- poezii despre vorbire
- poezii despre urechi
- poezii despre negru
- poezii despre inventatori
- poezii despre frică
- poezii despre creștere
- poezii despre comerț
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.