* * *
îți crescuseră solzi
unii grei
și de trei luni și mai bine
mîngîiam doar pozele tale
dimineața
la prînz
și seara cîteodată
le pusesem într-o cutie de tablă
cred că a fost de bomboane de ciocolată
sau fursecuri cu unt
era frumos colorată
și-nfățișa un înger deasupra unui copil adormit
cam kitschos ar fi spus prietenii mei mai pretențioși
dar în apartamentul meu
țineam oricum
sentimente mîngîietoare și coclauri crocanți
pentru înnegurările mele
venise vara
și nu mai închideam geamurile
nici pentru păsări sau gîngănii mărunte
mă plimbam de la crișmă acasă
sau invers
pîndindu-te
orice femeie care trecea erai tu
încît te vedeam zilnic
mai mult decît mă priveam în oglinda din hol
de deasupra cărților
redesenam ușa trîntită-n urma mea
lumina cenușie ce se strecura printre flori
ochelarii repuși pe noptieră
și cred că cioburile de vorbe
ce ni le-am trîntit în cap
întunericul avea deja altă formă
decît cea din poezia pe care ți-am șters-o
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre somn
- poezii despre seară
- poezii despre păsări
- poezii despre prietenie
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.