Picături de lumină
Din ochi de copil,
în palmele-mi mici
picături de lumina am adunat,
ca Universul să nu-mi mai pară ciobit
cu ochii-mi obosiți le-am sorbit,
și-n cele patru zări, atent și agil,
cu imensă iubire le-am răspândit.
Sub ploaia picăturilor de lumină să stai,
primește-o ca binecuvântare
aici, pe Pământ dacă vrei fă un Rai
gândul bun îți ofer și-ți iau orice frământare.
Sunt eu, un simplu om obosit ce iubește
și-n spirala luminii dansez
căci viața pe toți ne ostoieste
deși țesută e în ecosez.
Lasă în urmă dezamăgiri și dureri
în spirala luminii intră și tu
încearcă să nu mai faci aceleași greșeli
în mânecă ai mereu un atu!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre ploaie
- poezii despre gânduri
- poezii despre greșeli
- poezii despre durere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.