Lacrimi de tămâie
Munții noștri sunt chilugi
Plini de lacrimi de tămăie
Goi, stiind c-o să rămâie
În vânt și ploi spunând rugi
Să-i scape cerul de moarte
Când fără hainele verzi
Se topesc și numai-i vezi
Măcinați de noi-n coperte
De scriie ce ne țin haine
Cu comodităti haine
De a ne-mbrăca-n moartea
Ascunsă-n argint de vrerea
De a fi la tot superiori
Cu frunzișuri deocheate
Cu ramuri cozi de securi
Ce omoară răsuflate
Respirații de plămâni
De vom purta măști cu toții
Când gândim ca netoții
Tăindu-ne în tăciune
Aerul nostru mir vital
Să trăim aici-n paradis
Retezat în iad de nedescris
Pentru al Iudei ideal
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre moarte
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre ploaie
- poezii despre măști
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.