X2
Se caută, dar nu se regăsesc,
Se văd, dar nu se pot atinge,
Încearcă tot ce e ceresc
Pe timp și clipa ce se stinge.
Trăiesc ca să reflecte timpul,
Cum corpurile lor o cer
Și schimbă ritmic anotimpul
În jocul nostru auster.
Renasc din apă și pământ
La margine de azimut
Și se revarsă în cuvânt
Cu jocul lor frumos și mut.
Sunt doi copii cu ochi de miri,
Ce veșnic stau în colț opus
Și se ating doar din priviri
În răsărit sau în apus.
poezie de Liviu Crinel Reti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre schimbare
- poezii despre ritm
- poezii despre nuntă
- poezii despre jocuri
- poezii despre frumusețe
- poezii despre cuvinte
- poezii despre corp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.