Nostalgie
Sat de vise! Astăzi plec
Prin lume să-ți fiu hoinar
Înc-odat-aș vrea să trec,
Să mai dorm într-un hambar.
În fân copt mirositor
Ploaia nopții să-mi aline
Somnul plin de drag și dor
În căsuța-ntre coline.
Si pe țigle s-aud stropii
Cum se șiroiesc pe streșini
Și-n depărtare plopii
Lasă puful peste vișini.
Înclinat să cred îmi vine
Că nimic nu-i cu tăgadă
Cale vântului i-o ține
Dudul nostru din ogradă.
Și din el îmi sar cocoșii
Ca să cânte de trei ori
Visul meu cu fibre roșii
Mi se spulberă în zori.
Noaptea pusă-n galantar
Când răsare peste deal
Soarele galben, solitar
Mi-amintește de Ardeal.
Ziua-mi flutură năframa
Dintr-un paradis pierdut,
Doamne, adu-mă la mama
Undea-am fost la început.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre somn
- poezii despre noapte
- poezii despre început
- poezii despre vânt
- poezii despre vișine
- poezii despre singurătate
- poezii despre sat
- poezii despre roșu
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.