Sessio finita est
în aerul prea fierbinte
amintirile îmi par niște cuburi de gheață
când nu mai funcționează dozatorul din ușa frigiderului
apa se evaporă paharul se topește
mâinile mi se fac ba de cretă ba diabazice
până la urmă se perindă în grabă și mezozoicul
trece
o vară
ca nicio vară
îmi scrie cu lavă pe tricou
uitare
uitare
uitare
computer închide-te
trăiesc
trăiește
poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre mâini
- poezii despre gheață
- poezii despre calculatoare
- poezii despre apă
- poezii despre amintiri
- poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.