Speranțe
Dacă mi-aș rătăci atingerea pe trupul tău,
Te-aș putea modela precum Dumnezeu,
Ți-aș contura cu pasiune zâmbetul pe veci
Și-aș zămisli spre inima ta, suav, poteci.
Aș da într-o clipă Pământului ocol,
Pe toate gândurile tale aș pune monopol,
Aș inventa cele mai amuzante nebunii,
Să nu mai pleci nicicând, ci doar să vii.
Și toate visele le-aș creiona în fapte,
Ți-aș pune la urechi cireșe coapte,
Parfumul tău mi-ar fi reper de frumusețe,
Iar ochii tăi, despre iubire-o să mă-nvețe.
poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.