Lehamite
Am adunat în mine lumi
De sentimente și de lacrimi;
Acum, sunt un altar de patimi,
Unde se-nchină doi nebuni!
Mii de porunci am împlinit
Să-mi curgă visul mai ușor,
Dar simt cum mă usuc și mor,
Dorințele mi-au adormit!
Mă sting ca un ecou pierdut
Al unui strigăt de-ajutor,
Azi și cuvintele mă dor
Ca tunetul pe surdo-mut.
Mă pierd în elegii deșarte,
Căci unei lumi-ntregi nu-i pasă
De ești în viață sau în moarte;
Trăim în lehamite crasă!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.