O să fiți blestemați
Sfântă Țară Românească
Crud vor să-ți risipească!
Copiilor ce-or să ne fie
Urmași pe această glie.
Codrii ce fostu-au-ți scut
Hoardelor ce mi-au vrut..
Să dispari pe acest Pământ
Să te facă un fad mormânt!
Cum în lume multe-mi sunt
Cu nații pierdute în vânt
Ce acum răsfiră un cânt!
Murmur celor ce nu mai sunt,
Rădăcini de străbuni
Stejari, falnici goruni
Ce se aude printre cruci
De cioate fără cucii
Bucovinei,... din Carpați.
Apusenilor măi frați!
Ce cu mâini-n sân îmi stați...
Ce vă spun să nu uitați!
O să fiți blestemați
De copii și de nepoți
Când stăm și privim la hoți
Cum ne fură aerul la toți
Și ne ciumează izvoare
Ucigând lupii căprioare
Măcinând munți in zare
Sfintei noastre Țărișoare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre stejari
- poezii despre sfinți
- poezii despre vânt
- poezii despre sfințenie
- poezii despre păduri
- poezii despre munți
- poezii despre lupi
- poezii despre cruce
- poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.