Poemul
Poemul e ca frunza,
Aidoma poetul,
Și mângâie ca unda,
Când doarme exegetul.
Arar varsă preaplinul
Spre inimile-avide,
Addendum la suspinul,
Ce-a modelat cuspide.
O frunză-n derizoriu,
De armonie pură,
Nervură de ivoriu
Discurs și anvergură.
Subtil ne-aduce-aminte
Că-n anotimpuri viața,
Mai scutură cuminte,
De frunze dimineața.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre frunze, poezii despre viață, poezii despre somn, poezii despre dimineață sau poezii despre anotimpuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.