Recită-mă-n ură
Citește-mă cât mai exist
Căci, voi fi,.. rouă de ametist
Câmpiilor ce le hoinăresc
Codrilor ce-mi ostoiesc
Înfometări-n liniște..
Poienilor ce mă-nvelesc
In verzi haine,.. palate.
Izvorelor ce-mi sorbesc
Pietrele cărate-n spate..
Inflorind tălpi-n spinate.
Recită-mă-n amor, ură
Ceartă-mă de-ți par glastră
Floare-n privire, măiastră...
Să-ți curg în purpurie,
Rouă ambră de feerie
In bujori-ți de senin
In crini pieptului, tanin
Pe coapsa de lună, plină
Sub talpa fină, violină
Căci nu voi mai fi...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petru Daniel Văcăreanu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre vestimentație
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre rouă
- poezii despre păduri
- poezii despre palate
- poezii despre lună plină
- poezii despre existență
- poezii despre crini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.