Mereu în amintire - de Ziua Învățătorului
Celei care mi-a pus condeiul în mână - învățătoarea Constanța Voiculescu
Îți dăruiesc, învățătoarea mea,
Doar inima deschisă în petale,
În vers o trec, să fie ca o stea
Crescută-n raza-nvățăturii tale.
Ți-o dăruiesc ca pe-un odor ales
În care-am strâns izvoarele din carte,
Cu șoapta lor, sculptez într-un eres
Făptura ta, s-o duc prin ani departe.
Uitat-am, sigur, primul gângurit
Și-ntâiul pas ce l-am făcut în viață,
Dar n-am să uit că-n slove m-ai sădit
Să cresc ca o lumină-n dimineață.
De-aceea-n slove inima-mi rodesc
Să se-mplinească-n versuri pentru tine;
Iubită-nvățătoare-ți mulțumesc,
Eu plec, dar tu vei fi mereu cu mine!
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățători
- poezii despre versuri
- poezii despre poezie
- poezii despre educație
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sculptură
- poezii despre mulțumire
- poezii despre inimă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.