Mâna relansării
Dă-mi mâna să te trec apa!
Peșteri ne surâd la amiază
Inima bate ca un calibru redeschis
Tu ne conduci cu drag peste dealuri
Suntem pierduți în văzduh și ne pierdem
Avem o rază de soare, o zare de vis.
Ne e descris un magic respiro
Suntem abstracți, lipsiți de sens sau adierea dragostei frumoase Suntem pierduți în locuri fermecate
Alunecăm printre duiete, pentru o noapte de lumină
Strigăm iubirea cicatrizantă
Vom pierde spiritul într-o nouă speranță
Vom zidi albele morminte din flori de artă.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre speologie
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.