Cine ești?
Cine ești tu să mă cerți în fiecare noapte?
Ce vrei? Nimic! Atunci de ce vorbești?
De ce strigi la mine când dorm?
De ce nu mă lași să mor
Dacă tot sunt un mort-viu,
Dacă umblu pe străzi încătușat și plin de panglici la gât...
De ce nu mă lași să mor?...
Am vrut să zbor și am căzut.
Am vrut să calc și am fost strivită ca o mărgea fără culoare
Am vrut să poposesc în inima cuiva...
Dar am fost privată de trăiri.
Am fost moartă, apoi vie, iar acum sunt: moartă din vie.
Umblu între cele două lumi, aidoma îngerilor.
Nu am nici o treabă,
Decât să privesc gerul pe care nu-l mai simt.
Să admir ceasul fără a-l trezi.
Am adormit, cu florile unui luminos miracol de stele.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ileana Nana Filip. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.