Chiar?
Și sunt frumos?
Chiar sunt frumos?
Ori numai gândul îmi cade
duios în ape ondulate
pe coapse până jos
apoi îmi sare-n spate?
Ori nu sunt eu acela care
te-adoarme noapte după noapte?
La fereastra unde plouă
îmi inundă spatele curbat;
Mă-ntreb: să-ți apar deseară-n pat?
Jucăuș din pleoape bat
uneori mai bat din stele
alte stele-n deplasare
ce își pun cenușă-n cap
Din bulbi rar se mai ivesc
ochi, urechi și
îndrăznesc
câte puțin de roșu pe nas și pleoape
puțin de verde și licurici pe coate
Dar, sa fiu așa frumos?
Chiar se poate?
poezie de Camelia Petre
Adăugat de Nicoleta Ilade
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre urechi
- poezii despre stele
- poezii despre roșu
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre licurici
- poezii despre gânduri
- poezii despre frumusețe
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.