Orbit de cine sunt
pășind sublim și-nverzind
verdele mai verde
ochiul meu te vede
cu miracolul orbului iubind
atins cu orbirea de lume
când tu-mi vii cântând
violin mac vibrând
ce ale mele palme
l-ar recunoaște după tulpină
într-un lan infinit
orbit văzând pitit
un bob de zâmbet sub geană
ce mut muțit mă cheamă
să mă orbești de cine sunt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre verde, poezii despre zâmbet, poezii despre ochi sau poezii despre infinit
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.