Arătarea
Din planeta nu știu care
Galaxia nu știu cum
Mi se-arată-ntr-o visare
O nălucă neagră fum.
Și oprindu-se la mine
Preț de câteva secunde
Nu mi-a zis de unde vine
Doar că merge orișiunde.
Grijă s-a legat să-mi poarte
Dacă am s-o însoțesc,
Că mă va feri de moarte...
Cât lumea am să trăiesc!
Bine că n-am dat crezare
Și că n-am plecat hai-hui
Pe planeta nu știu care
Galaxia nu știu cui.
Ca-ntr-un joc de-a râsu-plânsul
Mi se-ntredeschise cartea
Care tălmăcește visul...
Arătarea era moartea!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre moarte
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- poezii despre planete
- poezii despre negru
- poezii despre jocuri
- poezii despre fum
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.