S-a înnoptat
S-a înnoptat în sufletul meu...
Ai adus cerbii furtunii
Și i-ai lăsat slobozi
În pădurile mele virgine,
Acolo unde încolțiseră
Ierburile de sentimente
Și unde lumina se cununase cu liniștea
Și cu împăcarea...
Iar, ca ploaia ce cade în mine, frunzele copacilor
Plâng acum
Slobozind toamna din mine.
E toamna ce inundă sufletele celor din jur...
Nu mi-ai ascultat gândurile
Și m-ai rănit!
De aceea soarele sângerează
Și stelele s-au ascuns...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre lumină
- poezii despre virginitate
- poezii despre toamnă
- poezii despre stele
- poezii despre păduri
- poezii despre promisiuni
- poezii despre plâns
- poezii despre ploaie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.