Durere-n suflet
Cuvinte aruncate-n muntele de gheață
Ascunse imagini
Năluci în mintea unor oameni.
Picturi grotesce, pline de întuneric
Animale sălbatice, mâncând din propria lor carne
Țipete în cavouri închise de mult
Țipă lumina din ei, revenind printre cei morți
Suntem mai singuri ca oricând
Și titlu nostru-i un fals proiector al gândurilor
Plec odată cu singurul mijloc de fericire
Printre stânci, pietre și destine.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.