Beau de-acuma

nu mai sunt multe minute stau şampanii să pocnească
cine vrea să hai trăiască dă s-arate nevăzute
şi-ntr-o panică de pradă pe o grabă maladivă
pune de-o retrospectivă cu inserţii de paradă

toţi au case şi-n colibă iarbă-n duna de acasă
bogăţia cea mai crasă-n sărăcia ce se-mbibă
şi în aer ca o stampă sub ştampilele de-avere
reflectoare de plăcere sub oftatul mic de lampă

că rămâne doar lumină dintr-o negură ce zace
de la gură la găoace de la talpă la retină
adiere de zefire printre resturi de-aripioare
dragoste nepieritoare într-o mare părăsire

beau de-acuma şi-ţi dau veste hai să facem nefăcute
draga mea că din ce este nu mai sunt multe minute

poezie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!