Separație
Nimeni n-a văzut
O umbră bronzată
Nici măcar lucioasă
Umbra sinelui
Fantomă delicventă
Se situează invariabil
În partea opusă lumini
Pare o sincopă
Ce se ține târâș
După persoană
Și devine șicană
Cine va reuși
Să întoarcă umbra
Pe partea cu lumină
Va scăpa concomitent
De șicane și sincope
Și instinctiv
De umbra sinelui.
poezie de David Boia (17 mai 2018)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre instinct, poezii despre fantome sau poezii despre devenire
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.