Moartea e un înger
fulgerele nopții sfâșie întunericul te
temi de tunete
fantome ce foșnesc frenetic
pictate pe perdeaua
străvezie e secunda în care va fi ora zero
te întrebi dacă va veni
mâine
e la celălalt capăt al pământului
moartea e o ușă
după ușă așteaptă un înger alb
sau unul negru
căzut din cer cine poate să nege că
nimicul nu există
dincolo te așteaptă casa construită aici
unde crezi că are temelia
poate în unul din cele douăsprezece ceruri sau
spânzurată de colțul adâncului
Doamne poruncește să
fie lumină
poezie de Crina Albu
Adăugat de Fericire
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Crina Albu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre întuneric
- poezii despre îngeri
- poezii despre viitor
- poezii despre secunde
- poezii despre pictură
- poezii despre ore
- poezii despre noapte
- poezii despre negru
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.