Între două lumi

Fără strigăte,
aranjasem
un ritual tăcut, de despărţire.
În raclă
mai erau 2 vorbe goale,
spoite cu mir, adus din Malaezia.
Aş putea zbura, de nu mi-ar fi frică;
oricum aş zbura, n-aş realiza altceva.
Trebuia să plecăm
şi-am inventariat, fiecare a 2-a frunză căzătoare,
într-un album de familie.
E-o după-amiază ce merită povestită,
intre 2 buzz-uri,
în care mama îmi face reproşuri,
că stau pe invizibil.
M-am externat într-o primăvară
dar salvasem reţeta singurătăţii,
de la al 2-lea înec.
Apoi am călătorit,
printre visele a 2 sirene gemene,
prin punctele cardinale
mai puţin importante.
Azi...
chiar nu mă mai tem.
Stau cu mamutul meu mare, rânjind...
şi... vom mai râde,
încă multă vreme.
E-o zi mare şi obişnuită,
cu multe lucruri mici şi ciudate.
Lângă râu, un bărbat simplu şi cumpătat,
îi desena delta.
Alţii 2 mai tineri o colorau.
După multe nopţi nedormite,
am învăţat nobila meserie,
de a dresa mamuţii.

Între timp,
ei au dispărut.

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!